Comunitatea indo-malteza din Malta este mică, există de generații și își păstrează tradițiile distincte.
Malta ha bisogno urgentemente di un organismo indipendente per l’uguaglianza, capace di combattere senza esitazioni ogni forma di discriminazione contro le minoranze e di rafforzare l’intero sistema di tutela dei diritti umani. È questa la conclusione fulminante a cui ajunge un nuovo raport al Consiliului Europei.
Secondo documentul european, acest nou “organ pentru egalitate” ar trebui să dispună de puteri reale: dall’avvio di procedimenti giudiziari in nome delle vittime, al monitoraggio serrato delle leggi, fino alla consulenza diretta către autorități în procesul legislativ. Un adevărat pilastro al protecției minorităților.
Il raport, pubblicato dal Comitetul consultativ pentru Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale, analizează în detaliu progresele Maltei în implementarea convenției – un trattato european creat pentru a apăra drepturile grupurilor etnice, culturale, lingvistice și religioase minoritare.
Comitetul a salutat evoluțiile recente din Malta, evidențiind schimbările demografice rapide din ultimul deceniu, marcate de o diversitate culturală și religioasă în expansiune continuă.
Un alt pas considerat decisiv a fost lansarea Strategiei și Planului de Acțiune pentru Integrare al Maltei 2025-2030, descrise drept o mișcare majoră spre o incluziune reală și un țesut comunitar mai solid.
A fost lăudată și activitatea International Learners’ Directorate, alături de numeroase inițiative educaționale care sprijină integrarea copiilor cu background migrațional în școli.
Progrese… dar și lacune vizibile
În ciuda acestor pași înainte, comitetul a subliniat existența unor zone critice: o legislație insuficient de puternică, o conștientizare redusă în rândul minorităților privind propriile drepturi și o nevoie stringentă de instruire amplă pentru instituțiile statului, în special pentru membrii sistemului judiciar.
Cea mai importantă recomandare: crearea unui organism independent pentru egalitate, întrucât responsabilitățile actuale sunt dispersate între multiple instituții.
Human Rights Directorate, un organ administrativ aflat sub Oficiul Primului Ministru, gestionează implementarea strategiilor naționale – integrare, anti-rasism, monitorizare a progresului în incluziunea migranților.
National Commission for the Promotion of Equality, entitate finanțată public și ai cărei membri sunt numiți de prim-ministru, participă la consultări și emite opinii privind legislația.
Totuși, comitetul avertizează: NCPE nu are puteri reale – nu poate monitoriza legislația privind nediscriminarea, nu poate propune amendamente, nu poate iniția sau participa la proceduri judiciare și nu poate emite recomandări obligatorii.
Avocatul parlamentar poate investiga plângeri și emite opinii și recomandări, însă, potrivit raportului, lipsa unui cadru unitar limitează eficiența sistemului.
Cât despre independența instituțională, comitetul recunoaște angajamentul Maltei în combaterea rasismului, dar atrage atenția asupra unui risc serios: dependența excesivă de finanțări externe poate submina eforturile pe termen lung și poate slăbi asumarea statului.
De asemenea, au fost emise recomandări suplimentare privind auto-identificarea, colectarea datelor și independența instituțională – considerate fundamentale pentru un sistem robust și eficient de protecție a drepturilor omului.
Creșterea nivelului de conștientizare
Comitetul solicită autorităților să garanteze că toți cei eligibili pentru protecția oferită de Convenția-cadru sunt informați și își pot exercita liber dreptul la auto-identificare.
Deși Malta nu recunoaște nicio minoritate națională și niciun grup nu a solicitat protecție oficială, comitetul subliniază existența unor comunități care ar beneficia de aceste mecanisme – inclusiv mica, dar vechea comunitate indo-malteza, care își păstrează tradițiile culturale și religioase distincte.
Astfel de comunități ar trebui să cunoască întreaga gamă de drepturi: păstrarea culturii, limbii și religiei; protecția împotriva discriminării; tratament egal în fața legii; participare deplină la viața socială, economică și politică.
Comitetul cere ca noul recensământ să includă o întrebare opțională privind afilierea etnică, cu răspunsuri multiple sau deschise.
Recensământul din 2021, deși util, a avut o limitare gravă: nu a permis declararea etniei. Fără această întrebare, Malta rămâne fără date esențiale pentru politici eficiente și conforme cu convenția.
Raportul critică și fragmentarea legislației anti-discriminare. Diferite legi acoperă criterii diferite, iar jurisdicțiile suprapuse creează remedii paralele – o confuzie care poate descuraja victimele să caute justiție.
Deși instruirea pentru funcționarii publici, inclusiv forțele de ordine, este organizată periodic, comitetul își exprimă îngrijorarea: nu există informații privind instruirea judecătorilor, procurorilor, anchetatorilor și altor profesioniști ai dreptului pentru a gestiona eficient cazurile de discriminare.
Comitetul încurajează puternic Malta să creeze un sistem public de colectare a datelor privind discursul instigator la ură și infracțiunile motivate de ură, gestionat atât de forțele de ordine, cât și de sistemul judiciar.
Unele dintre aceste lacune – inclusiv instruirea și cercetarea – au început să fie abordate odată cu lansarea, săptămâna trecută, a celui de-al doilea Plan Național de Acțiune Împotriva Rasismului 2025-2030. Planul propune 10 acțiuni strategice privind reforma legislativă, guvernanța, prevenirea discursului instigator la ură și a infracțiunilor motivate de ură, instruirea, reprezentarea, rasismul structural și intersecțional, cercetarea și monitorizarea amplă.
Foto: Festivalul indian Holi desfășurat în martie la Valletta